fr33dom
|
Nou pe simpatie:
Sophya din Bucuresti
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 54 ani |
|
|
fr33domInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #1 |
|
|
Oauu..imi place cum descrii Bianca.E frumos ce ai scris,dar capitolul asta e cam scurt.Oricum sper ca celelalte sa fie mult mai lungi.Asa.Personajele imi plac mult.Mai ales Denise.E minunata.Asa deci astept continuarea.E foarte tare,deci pune repede continuarea.  Sunt nerabdatoare.
|
|
| |
|
| #2 |
|
|
Ma bucur ca iti place.O sa pun continuarea cand o sa am mai multe commuri. 
_______________________________________
|
|
| |
|
| #4 |
|
|
A...uitasem sa spun.Urmatoarele capitole vor fi mai lungi.
_______________________________________
|
|
| |
|
| #5 |
|
|
Uraaa..Ce bine.Deci mai mult de citit.
|
|
| |
|
| #6 |
|
|
Da...in fericire am terminat de scris ficul. 
_______________________________________
|
|
| |
|
| #7 |
|
|
Bianca, am o curiozitate...De cat timp scrii povesti?
Deci ai tu un mod de a scrie ce pe mine ma captiveaza pur si simplu. Poate e din cauza ideei de la care pornesti povestea, care nu este niciodata una obisnuita ci mereu una "extrema". Prima data cu vampiri, acum cu un personaj mort. Hmmm, imi place asta la tine.
Nu prea am ce sa comentez la aceasta parte. Poate doar ca ma enervat acest Tom frustrat ce invinovateste in stanga si in dreapta pentru moartea fratelui sau. Ca fapt divers, nu e vina ei ci doar asa a fost sa fie. Oricum eu prevad o poveste de dragoste intre cei doi " rivali" de acum.
Fetita daca nu ma insel este fata lui Tom Cruise in realitate. Face parte din copii care imi plac.
Banuiesc ca-ti plac copii, ca si la cealalta poveste era un copil.
Acestea fiind spuse, astept continuarea!
_______________________________________
  
“We’re not breaking up…we will meet again...”
|
|
| |
|
| #8 |
|
|
Din ianuarie anul trecut.Atunci am inceput sa scriu prima mea poveste...ma bucur ca va place.
Da...imi plac copii.Dar daca ii am mai mult de 2 ore prin preajma deja innebunesc.
_______________________________________
|
|
| |
|
| #9 |
|
|
Deci ai un an si cateva luni de cand scrii. Cu cateva luni mai putin decat mine. Deci da, se vede ca te pricepi. Multi se straduiesc , dar nu reusesc, tie insa iti iese bine si fara experienta. Continua tot asa si poate vei publica in viitor o carte.[nu este imposibil, o prietena de-a mea a publicat deja o carte] Deci da, chiar imi place felul in care scrii, cu observatiile de rigoare, cum ar fi litera in loc de linie de dialog...ma rog, poate in viitor vei renunta la litera.
In rest esti foarte ok. Tine-o tot asa!
_______________________________________
“We’re not breaking up…we will meet again...”
|
|
| |
|
| #10 |
|
|
:X :X
Ce-mi place ficul asta !
: (( Imi pare rau de Bill ca a murit : ((
Dar ea conducea sau cum ?
Si Tom asta , chiar nu tine deloc cu ea ? Adica o crede vinovata pentru ce a facut ?
Hai cu nextu !
Si Charoline e draguta foc !
_______________________________________
|
|
| |
|
| #11 |
|
|
Multumesc pentru commuri.M`am gandit candva sa public o carte,dar nu cred ca o va citi cineva.
Capitolul 2:Incercare esuata
Imi aminteam fiecare cuvant spus de Tom,fiecare silaba rostita special ca sa imi faca rau.Ma uraste chiar atat de tare?Nu a fost vina mea ca un camion a trecut pe rosu si a izbit masina noastra la cativa metri.De ce a murit Bill si nu am murit eu?Asta ma intreb.De ce?Poate e ca o lectie de viata.Daca as reusi cumva sa il fac pe Tom sa nu ma mai urasca.As putea sa incep de acum.
Cobor in bucatarie ,dar nu era nimeni.Era ora 10 dimineata si probabil dormea.Cateva raze de soare isi fac aparitia prin perdea.Cred ca va fi o zi calduroasa de vara.Vreau sa pregatesc prajitura preferata a lui Tom.Nu am mai facut asta de cateva luni bune si sunt sigura ca asta l`ar bucura enorm.E ca un copil mic cand papa prajitura.Amestec toate ingredientele intr`un castron,il pun in tava si il las la copt cateva minute.In mai putin de 2 ore era si ornata.Pun pe o tava micul dejun ,sucul si prajitura si vreau sa urc ,dar fix atunci intra Tom in bucatarie cu Charoline in brate.
-Neatza Tom…ti`am pregatit prajitura preferata!
-Mda…bine.
-Mami…cand spuneai ca vine tati?!
-Of scumpo…o sa vina in curand.
- Dar ai promis ca vine repede!
-Va veni…iti promit!Acum du`te si joaca`te!
Imi venea sa plang pur si simplu cand auzeam intrebarea asta.Si ce era mai rau?O auzeam de vreo 4-5 ori pe zi.Tom parea mereu indiferent,dar stiu ca si pe el il doare sa auda mereu acelasi lucru.
-Ma duc sa ma uit la desene.
-Bine..bye!Oare cat o sa o mai mintitm?
Asteptam sa zica si Tom ceva ,dar el ramane indiferent invartind furculita prin farfurie.Desi nu vroia sa recunoasca Charoline era slabiciunea lui si cu toate ca ma ura eu il iubeam pentru ceea ce facea pentru ea.Eu ii puteam oferi doar iubire momentan,dar el ii oferea tot ce ii oferea Bill.Era ca un tata pentru ea.
-Auzi…diseara vin cu niste prieteni…nu vreau sa te vad aici!
-Cum adica sa nu ma vezi aici?
-E chiar atat de greu?Ori pleci si nu vii pana maine…ori te inchizi in camera ta si nu iesi de acolo.
-De ce imi ceri asta Tom?
-Pentru simplul fapt ca nu te suport!
Ma duc si o iau pe Charoline de pe canapea,dar Tom vine si o ia din bratele mele.O pupa pe frunte si se uita la mine,spunandu`mi aproape soptit:
-Nu si ea…ea ramane cu mine.
-Bucura`te cat o sa o mai vezi.
-Nu am sa te las sa o iei de langa mine.
-Nu ai niciun drept asupra ei cat eu inca traiesc.
O strange cu putere langa pieptul lui si se pune pe canapea cu ea in brate.
-Poate,dar e cel mai pretios lucru pe care mi l`a lasat Bill.
-Pretios sau nu e copilul meu.
-Chiar tu ai spus ca nu ii poti oferi momentan nimic in afara de iubire.
Ma uit nervoasa la el si plec sus.Trantesc usa camerei si ma pregatesc sa plec la firma.Iau vechiul costum negru din dulap,camasa neagra si ies pe usa.Nu i`am zis nimic lui Tom,l`am lasat pur si simplu in mijlocul sufrageriei cu fata indreptata spre televizor.Ca intotdeauna trebuia sa trec prin parcul plin de copii care alergau in jurul meu.Vad un tata jucandu`se cu copilul cu mingea si imi amintesc ceea ce am pierdut.Imi era frica de Tom,imi era frica ca mi`o va lua.Tot ceea ce am mai scump pe lume.Defapt,ce viata as putea sa ii ofer eu?Ii trebuie un tata care sa ii arate cum este lumea,nu o mama care sta mai mereu si isi plange de mila.
Urmatorul Capitol: Capitolul 3:Impuls
_______________________________________
|
|
| |
|
| #12 |
 SmileyModeratorDin: Bucuresti
Postari: 1249
|
|
E foarte captivant ficul tau! Imi place mult. Sper sa pui continuarea cat mai repede 
_______________________________________
Spui ca lumea ta e roz, dar a mea e cu buline *.*
|
|
| |
|
| #13 |
|
|
Deci...pam pam pam.Apar eu. Ma apuca la ore fixe ca e 21:00.Asa revenind imi place cum descrii si povestea ta e chiar tare.Intamplarile ma uimesc.De fapt imi plac genul asta de intamplari.Cand personajul principal moare si ramane doar ea,singura intr-o lume ciudata,doar fiica fiindu-i alaturi.Comportamentul lui Tom e unul groaznic.Adica pana la urma nu a fost vina ei ca asa a fost sa fie.Astept continuarea ca e chiar tare. 
|
|
| |
|
| #14 |
|
|
Da, imi place. Il inteleg si pe Tom, dar si pe ea. Ea isi iubeste copilul si este normal sa-l vrea langa ea. Iar el vrea fetita deoarece e tot ce ia mai ramas de la Bill. Sunt niste sentimente aici ce se bat cap in cap si nu stiu ce solutie vor gasi pentru a remedia situatia.
Tom sufera acum, dupa moartea fratelui sau si se exteriorizeaza dand vina pe ea ce acum este fara aparare. Dar dun sigura ca in interior este constient ca totusi nu are ea nicio vina.
Astept continuare! 
_______________________________________
“We’re not breaking up…we will meet again...”
|
|
| |
|
| #15 |
|
|
Iar eu sunt prima la comentat.Ce imi place asta. Ai mult dialog in partea asta.Cewl putin asa mi se pare,dar oricum e si descriere.Daomen ce iesiri are si Tom.Dar cred totusi ca e inceputul unei relatii.Chiar daca Tom o uraste,cred ca o va iubi curand.Pana la urma nua re nicio vina ca Bill a murit.
Astept continuarea.
|
|
| |
|
| #16 |
|
|
Pare rau ca nu am trecut mai devreme pe aici,chiar imi place cum scri,e usor de citit si placut.Auzi tu esti cumva fan 1001 nopti? te intreb ca ma dus cu gandul povestea ta,poate e doar imaginatia mea )
Tom inca sufera dupa moartea fratelui sau si simte nevoia sa dea vina pe cineva,desi cred ca va reliza ca nu e ea de vina intr-un final.
Sunt curioasa sa vad de ce se numeste "Labirintul minciunilor."
Next
_______________________________________
love and rockets...
|
|
| |
|
| #17 |
|
|
Ei bine da, iar m-a fermecat felul in care scrii. Ador cum scrii, se cunoaste ca esti buna in ceea ce faci.
Andra, dialog mult nu este, dialogul nu este o boala contagioasa. Poti sa pui si 100 de replici de dialog, daca stii sa bagi si descriere intre. Adica na, nu bagi 50 de replici de dialog, dupa care pui descriere cu carul si apoi iar dialog. Ci le alternezi ca sa dea bine. I-ar ea le-a alternat. Asa fac si eu. Ca nu pot face o poveste doar din descriere, trebuie si dialog.
Trecand peste asta, reactia lui Tom, e ciudata, insa ma asteptam la asta. O sa fie impreuna ei. LA inceput Tom o sa lupte impotriva sentimentelor, la fel si Denise , insa vor renunta sa mai lupte si vor fi impreuna, sunt sigura. Banuiesc ca se vor simti vinovati de sentimentele lor la inceput, adica na, amandoi lau iubit pe Bill, dar nu se vor putea opune. Si acum sunt atrasi unul de altul de parca ar fi magneti situati la poli opusi.
Mi-a placut acest capitol, chiar a fost emotionant. Mi-am imaginat cum Tom renunta la bariera dintre ei si o strange in brate...a fost lacrimogena scena.
Melodia se potriveste bine cu acest capitol, deci da, buna alegere.
Astept continuarea.
_______________________________________
“We’re not breaking up…we will meet again...”
|
|
| |
|
| #18 |
 ZombieModeratorDin: Ember
Postari: 1263
|
|
La inceput m-a scocat faptul ca Bill e mort.Nu stiu de ce. Si Alice, la fel cred si eu ca se va intampla.Bianca pune nextul, m-ai fermecat prin felul tau de a descie si m-ai facut curioasa.
_______________________________________
Everybody's looking for something
Some of them want to use you
Some of the them wanna get used by you
Some of them want to abuse you
Some of them want to be abused
|
|
| |
|
| #19 |
|
|
Ma bucur ca va place
Capitolul 4: Un vis ciudat
"-Pleaca…..pleaca…fugi…te implor…
-Ce?????
-Fugi…va fi mai bine…nu mai sta aici…te va face sa plangi si sa`ti iesi din minti!
-Nu Bill!Nu!Si Charoline?Eu nu o las aici cu el…
-Te rog…te vei intoarce dupa ea si o vei lua…te rog…nu vreau sa suferi!
Totul era de un alb orbitor…vocea lui Bill era calma si vorbea soptit…imi amintea de diminetile in care imi soptea la ureche un “te iubesc” scurt si de noptile furtunoase in care imi zicea ca totul va fi bine.Ma calma spunandu`mi ca furtuna nu este altceva decat niste spirite ale raiului care sunt manioase si se intorc pe pamant.Poate ca acum era si el printre vuiete."
-Billl!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ma ridic in capul oaselor si ma uit speriata prin camera.Nu era nimeni…nu era nimic care sa imi incalzeasca inima.Totul era rece de cand nu mai este Bill.Ma ridic si ma duc la geam uitandu`ma buimaca afara.Se auzeau doar vuiete si stropi de ploaie care se izbeau de cimenul rece.Deschid usa de la balcon si ies in frugul de afara.Simteam cum parul se joaca in bataia vantului,mangaindu`mi fata.Doar spirite…doar Bill.Simteam cum cineva imi atinge spatele.Fiorii dulci ai placerii si ai sigurantei imi strabateau corpul.Inchid ochii si savurez momentul.
-Bill…
-Esti nebuna ce ai?
Ma intorc brusc si ma uit la persoana care tocmai ma trezise din visare.Cine altcineva putea sa fie?Incep sa respir rapid.Cu o maneca de la pijama mi`am sters picaturile de transpiratie de pe fata.Am inceput sa stranut si sa tremur in acelasi timp...
-Intra in camera.Acum!
-De cand esti aici?
-De cateva secunde.Treci la somn..
-Nu esti seful meu.Mai stau cateva minute.
Ma ia de mana si ma tranteste in pat dupa care inchide usa balconului uitandu`se la mine urat.
-Nu imi place sa repet acelasi lucru de doua ori…
-Nici mie ce-i drept.Am plecat afara.
-Daca iesi acum afara nu te mai intorci.
M-am uitat la el urat.Isi batea joc de mine si nu puteam permite asta.In acelasi timp,daca plecam nu aveam unde sa ma duc.M-am uitat la el cu ura in timp ce tragea perdeaua si l-am injurat in soapta.
-Ce ai spus?Iesi afara!!
Inima a inceput sa imi bata cu putere.Nu credeam ca a inteles ce a spus.Nu putea face asta.El nu este asa.Nu se poate sa fie asa.Am inceput sa plang mai tare si m`am apropiat de el.
-Te rog.Nu poti face asta.Nu am unde sa ma duc.Tu nu esti asa.
A oftat si si-a rotit ochii.
-Fac asta pentru Bill.Dar sa stii ca data viitoare cand comentezi,pleci.
Urmatorul capitol: Capitolul 5:Fericire
_______________________________________
|
|
| |
|
| #20 |
|
|
 Tare.Imi place descrierea.Ce vis ciudat,dar atat de frumos.Pacat ca era doar un vis  Cat de rau poate fi Tom.Chiar e groaznic.Ce urat din partea lui.Oricum partea asta e grozava. Astept continuarea! 
|
|
| |
|
| #21 |
ZombieModeratorDin: Ember
Postari: 1263
|
|
Socant! Cat de crud e, si Bill... of, saraca de ea, Tom e un monstru. Ai imaginate, cred ca asta a fost cel mai tare capitol, pana acum. Oricum asteptam continuarae.
_______________________________________
Everybody's looking for something
Some of them want to use you
Some of the them wanna get used by you
Some of them want to abuse you
Some of them want to be abused
|
|
| |
|
| #22 |
|
|
Oricum povestea o sa devina si mai ciudata pe percurs.
_______________________________________
|
|
| |
|
| #23 |
ZombieModeratorDin: Ember
Postari: 1263
|
|
Chiar speram.
_______________________________________
Everybody's looking for something
Some of them want to use you
Some of the them wanna get used by you
Some of them want to abuse you
Some of them want to be abused
|
|
| |
|
| #24 |
|
|
Tom asta chiar poate fi un nenorocit uneori, nu-i asa? Serios ca incepe sa exagereze de acum si sincer nu stiu cat va mai putea rezista Denise presiunii. Adica na, nici ei nu-i este usor. Tocmai a trecut printr-un ingrozitor accident in care si-a pierdut sotul[sper sa nu gresesc cand spun sotul] pe care il iubea.
Dar da, Tom e ranit si o face pe insensibilul, il inteleg in aceasta privinta, dar exagereaza, cu mult chiar.
Ti-am zis ca-mi place ca dai fiecarui capitol un nume? Banuiesc ca nu ti-am zis, insa iti spun acum. Imi place! Eu nu reusesc niciodata sa scriu o poveste pe capitole. De fiecare data cand incep, scriu, capitolul 1 si incep sa scriu, iar dupa ceva timp, realizez ca am uitat de capitole si am scris despre atatea chestii incat imi este greu sa mai delimitez capitolele. Pur si simplu nu pot delimita un capitol. Urasc chestia asta la mine.
Dupa atata drama, observ titlul capitolului urmator " Fericire". Ma intreb la a cui fericire se refera? LA fericirea lui Tom?La fericirea lui Denise? Sau la fericirea micutei Charoline ? Cert este ca ma astept la un capitol vesel . Ar fi super ca titlul sa fie unul satiric, ironic si sa nu fie vorba de fericirea nimanui, insa sper sa nu fie asa.
Interesant visul ei. Prin el ne-a demonstrat cat de mult la iubit pe Bill si poate inca il mai iubeste si cat de greu ii este fara el. A fost trist.
Astept continuarea!
_______________________________________
“We’re not breaking up…we will meet again...”
|
|
| |
|
| #25 |
|
|
Capitolul 5:Fericire
Ma trezesc dimineatza si ma uit buimaca prin camera.Eram fericita..mai fericita ca oricand,dar nu stiam de ce.Simteam ca in cateva luni viata mea se va schimba radical si isi va relua cursul.Simteam ca Bill va fi din nou langa mine,ca ii voi simti din nou bataile inimii,dar trebuia sa ma intorc la realitate…eu sunt aici ,iar el e acolo.
Cobor in bucatarie si ma opresc langa usa cand o vad pe roscata cu care umbla Tom.Ii trag o privire urata cu coada ochiului si ma duc sa beau apa.Deoadata imi zambeste si vine spre mine.
-Buna….eu sunt Yasmin…tu trebuie sa fii Denise,Tom mi`a spus multe despre tine.Sa stii ca...
-Mda…bine..
-Yasmin…
Charoline ii sare in brate si o imbratiseaza.Ridic din spranceana si plec din camera cu tot cu pahar.Ma duc in camera mea,prima directie fiind la geam.Nu ma pot abtine si deschid din nou usa de la balcon.Afara inca se mai putea auzi vuietul.Eram fericita cand auzeam asta.Simteam ca e si Bill pe acolo.Poate asta era singurul lucru care ma facea fericita in momentul asta.Ma intorc cu spatele si dau din nou de Tom care se uita la mine din usa.
-Esti comica cand stai si te uiti singura la…la nimic.Ce iti place atat de mult cand e vremea asta afara?Si mai ales vantul asta rece.
-Tocmai asta…
-Ce?Vantul?
Am incarcat sa ma urc singura pe balustrada ,dar nu am reusit,asa ca Tom m`a luat in brate si m-a urcat.M-am uitat un pic ciudat la el ,apoi i-am multumit.Nu ma asteptam sama ajute cu ceva.Se pare ca nu sunt singura care s-a trezit bine dispusa dimineata.
-Da…vantul…stii..Bill spunea ca sunt doar spirite manioase care se reintorc pe pamant,iar cand isi regasesc linistea pleaca inapoi.Apropo nu am mers niciodata sa vad unde este inmormantat Bill.Vrei sa ma duci zilele astea?
A inceput dintr`o data sa se agite…se uita la mine speriat.Inghite in sec.
-A…scuze…am uitat ca e vina mea.
-Nu…nu asta..marog..am plecat.
-Tom…Tom stai!Ce imi ascunzi?
-Lasa`ma!!!!
Urmatorul capitol: Capitolul 6:Roscata
Scuzati ca e asa mic... 
_______________________________________
|
|
| |
|
